Executarea silită reprezintă procedura legală prin care executorii judecătorești urmăresc recuperarea creanțelor fiscale sau nefiscale neachitate de bunăvoie de către debitor. Aceasta se declanșează la cererea creditorului, respectiv a persoanei fizice sau juridice căreia i se datorează sume de bani ori bunuri mobile sau imobile.

Potrivit legislației în vigoare, pot constitui titluri executorii:

• hotărârile judecătorești executorii;

• hotărârile judecătorești definitive;

• orice alte hotărâri sau înscrisuri care, conform legii, pot fi puse în executare silită.

Pentru protejarea drepturilor debitorului, cadrul legal prevede posibilitatea formulării contestației la executare. Aceasta este acțiunea prin care persoana executată se poate apăra împotriva măsurilor dispuse de creditor sau de executorul judecătoresc, în situații precum:

• depășirea limitelor legale ale creanței urmărite;

• intervenirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită;

• existența unor titluri executorii nelegale, nejustificate sau nule;

• orice alte cazuri în care procedura de executare încalcă drepturile debitorului.

Executarea silită constituie un instrument necesar pentru asigurarea respectării obligațiilor civile și fiscale, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea strictă a dispozițiilor legale și a drepturilor persoanei executate. În situația primirii unor acte de executare, este recomandată consultarea unui specialist în domeniu, pentru verificarea legalității procedurii și identificarea eventualelor mijloace de apărare.

Prin aplicarea corectă a mecanismelor legale, se asigură un echilibru între interesele creditorului și drepturile debitorului, fiind respectate principiile legalității, proporționalității și echității în procesul de recuperare a creanțelor.